Politica globalistă ne aduce boli demult dispărute.

Primul caz de lepră în România după 44 de ani: diagnosticat la Cluj la o maseuză din Asia

Autoritățile de sănătate publică asigură: riscul pentru populație este „extrem de scăzut”

Cluj-Napoca, 12 decembrie 2025 — România a înregistrat, joi, primul caz confirmat de lepră (boala Hansen) din ultimii 44 de ani. Pacienta, o tânără de 21 de ani din Indonezia, lucra ca maseuză într-un salon din Cluj-Napoca, alături de alte trei femei — toate originare din țări asiatice — acum și ele în monitorizare medicală și epidemiologică.

Potrivit Ministerului Sănătății, cele două prime persoane au ajuns spontan la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj pe 26 noiembrie, cu simptome dermatologice și neurologice nespecifice, care au declanșat alerta medicilor. Investigarea a condus la un diagnostic de lepră multibacilară — forma mai severă, dar nu și mai contagioasă — confirmat în urma analizelor de laborator.

Salon închis temporar; măsuri de siguranță extinse

Direcția de Sănătate Publică Cluj a dispus imediat închiderea temporară a spațiului de lucru și a declanșat o anchetă epidemiologică amplă. Printre măsurile luate:

• dezinfecție cu ozon în toate încăperile;

• verificarea riguroasă a vestiarelor și spațiilor personale;

• igienizare intensivă cu substanțe biocide autorizate;

• examinări medicale obligatorii pentru întreaga echipă de angajați.

„Lepra are o perioadă de incubație extrem de lungă — între 2 și 20 de ani — iar identificarea sursei exacte de infecție este aproape imposibilă”, au precizat reprezentanții Ministerului. „În schimb, după începerea tratamentului cu multiterapie (MDT), pacientul devine necontagios în primele 72 de ore.”

Ministrul Rogobete: „Situație sub control, dar luăm în serios”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a intervenit public pentru a calma temerile cetățenilor:

„Nu este vorba despre o situație de urgență epidemică. Este un caz sporadic, fără transmitere comunitară. Am solicitat sprijin tehnic de la OMS și ECDC — mai mult ca măsură de transparență și precauție, nu din cauza unei crize iminente.”

El a reamintit că lepra nu se răspândește prin contact casual — nu prin strângere de mână, transport în comun sau folosirea toaletelor comune. Transmiterea presupune expunere repetată, pe termen lung, la secreții nazale ale unei persoane netratate.

Lepra în 2025: o boală „uitată”, dar nu dispărută

Cu peste 200.000 de cazuri anuale la nivel global — majoritatea în India, Brazilia și Republica Democrată Congo — lepra rămâne o realitate în zonele cu acces limitat la sănătate. În Europa, cazurile apar aproape exclusiv la migranți sau persoane care au trăit temporar în regiuni endemice.

Tratamentul cu antibiotice combinate (dapsone, rifampicină, clofazimină) este gratuit, oferit de OMS, și vindecă complet boala în 6–12 luni. Fără tratament, însă, lepra poate provoca leziuni permanente ale nervilor periferici, deformări și orbire.

Context util pentru cititor:
🔹 Ultimul caz românesc a fost înregistrat în 1981 — acum 44 de ani.
🔹 Lepra NU este ereditară și NU este o „blestem” — este o infecție bacteriană tratabilă.
🔹 Stigmatul social rămâne principala barieră în abordarea ei — mai periculoasă, uneori, decât boala însăși.

Actualizare în curs: DSP Cluj urmează să publice rezultatele finale ale anchetei în următoarele 72 de ore.